" Îşi privi ceasul,un Chopard de o mie cinci sute de dolari.Îi plăceau lucrurile de calitate; n-avea vicii costisitoare ,trăia cumpătat, cu frână organică, iar în viaţa lui nu existau persoane dragi pentru care să-şi ajusteze bugetul.
Şi poate că cel mai mult îndepărta, ridicând în juru-i ziduri de gheaţă,această politeţe desăvârşită şi despre care presimţeai că nu are nimic de-a face cu respectul faţă de semeni, ţinând doar de o educaţie strictă şi privilegiată.Or, oamenii digeră cu greu superioritatea de castă şi, în prezenţa unor astfel de exemplare, se simt vag îngrijoraţi.Nelinişteşte ceea ce nu înţelegi,mai ales când intuieşti că acel ceva e de o clasă şi de o calitate la care nu ai acces.
Îi spuneam că e extraordinar şi cel puţin în această privinţă nimeni nu putea nimeri mai bine.Foarte înalt,suplu,excesiv de blond - increrdibil de blond în peisajul uman înconjurător - ochi excesiv de albaştri, excesiv de bine şi de convenţional îmbrăcat,la volanul maşinii sale sugera prototipul de aristocrat englez aşa cum dăinuie el în imaginaţia celor mai mulţi dintre noi.Pentru un regizor,abordând un eventual film cu faună din zonă,dacă nu i-ar fi fost frică de şabloane, ar fi constituit o găselniţă extraordinară,greu de nimerit chiar printre distinşii Bucureştiului.
-Ce caută ăsta pe aici,domnule?!se mirau toţi,Bani are,moacă are,succes la dame are!L-am văzut doar cu amazoane,ultima oară la Poiana Braşov.Trăsnet gagica! Semăna cu aia, Eva Herzigova,ştia schi,nu jucărie,a lor era lumea! seara au făcut senzaţie în bar.El în smoking,zâna, din creştet până-n tălpi, numai perle şi sclipiciuri! Doar dacă te uitai la ei şi ziceai că eşti în Beverly Hills! "
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu