luni, 16 decembrie 2013

Nici nu mai stiu!...

Se fierb oceanele si rup zagazuri...
Taifunuri care urla colturoase,
Ne matura indragostiti pe pietre,
Ne biciuie cu valuri mari,taioase!

Ne smulge lava pravalita-n mare,
Si cerul se urneste spre Pamant...
Culori de ploi ne arde imtamplarea,
Din care ne-am crescut dorul sfant!

Iubite,tu imi esti nemarginirea...
Cu glas de tunet zeii toti se mira,
Cum imi astamperi geamatul cu gura,
In focul inclestarilor din spira.

Pe cai salbastici ne gaseste-amurgul,
Cand ziua-ntre noi doi sfarseste arzanda,
Eu te respir in leganarea lumii,
Din viata-n viata, printre flori trecanda!

Ne vina demonii din iad in spate,
Sa ne ademeneasca in ispite,
Ma leg de tine-n sfanta rugaciune,
Sa-ti fiu tamaie pe-al tau trup,iubite!

Dorinta noastra creste si se-ntinde...
Si ne musca-n carne, dor complesitor,
Nu este-atat de lunga vesnicie,
Ca sa ma faca sa te uit cand mor!

Pe pis de simfonie urc curata,
Cand ne descatusam in constelatii,
Pe crug ceresc ne regasim suflarea.
Pasind de mana...goi,prin goale spatii.



miercuri, 25 septembrie 2013

Paroxim

Imi onduiesc fiecare simt hranindu-l cu suflete ce vindeca insomnia in serile cu luna pline.Dor,dor de tine sa imi presezi sufletul cu pasiunea ta atat de colosala,sa furi galbenul bolnav de pe Calea Lactee,dulcele din soarelui parfum care curgand siroieste aer boem.Am ramas fara vlaga ratiunii de-a fi ceva,am uitat esenta si am plecat.Daca le privesc mai atenta seamana cu acele contururi de stele...felinare uitate pe aleea casei noastre,noaptea.
Imi place starea de vid pe care mi-o provoci uneori,e ca si cum sufletul meu are concediu,iar atunci eu il etalez pe o masa si...sincera sa fiu?da bine la amatorii de kitschuri.Adesea ai dreptate,sunt chioara,sau doar mioapa,vad frumosul doar aproape,dar atunci naiva de mine foloseste incrucisari de cuvinte.
Iubesc efectul de turma si trecerea periodica de la un lucru la altul.Cica supusii nu pierd niciodata,stau si isi tin randul.Daca nu astazi,maine!Poate asa este si cu mine,stau linistita asteptand.Astept sa te cobori din furtunile tale si sa ma aduni de pe timp,ca sa putem trece prin clepsidra primului ciclu solar,sa pot ajunge pe taramul tau format din taceri si vise,tesut cu un cer maniaco-depresiv.
Cat despre noi?Ne-am logodit ieri intr-un geam transfigurat in care ne puteam oglindi: tu erai fiinta mea,eu-umbra ta.Insa tu nu ai avut timp...respiri dincolo de noapte cioburi de perfectiune si esti conectat artificial la un soi de viata,una curgatore,iar aceasta curgere schimba datele in fiecare clipa,permanent.
Te rog sa te-nalti si sa nu te afunzi in propria-ti gaura neagra,caci efectul de bumerang poate intarzia...dar loveste in cele din urma.
Intre timp toata lumea devine cersetor fara mandrie,fara drept de apel.Azi ne inversunam pe strada si strigam animalelor in limba noastra,doar numerele si statistica mai supravietuiesc in toate propozitiile,chiar si poluarea sonora a cuvintelor.
Ne ascundem dupa degetele noastre,chiar si tu ravnesti la titluri.
-Inca n-ai aflat ca dreptul se castiga dupa moarte?

vineri, 2 august 2013

Destin exagerat!

A curs asta noapte cerul peste ganduri,
Lantul nostru trainic a cedat ruginii,
Tipa-n chin iubirea, o veriga-i flenduri,
Nu mai suntem unici, ne-asputa ciulinii.

Sunete de jale... de verigi uzate,
Cine sa repare?... mesteri nu mai sunt,
Esti veriga lipsa din aburditate,
Sunt veriga slaba de la amanunt.

Drumul de-altadata nu mai cere pasul,
Nici nu mai exista, sunt doar balarii,
Ne intreaba rasul, ne raspunde plansul,
Cautam veriga printre jucarii....

Vai cata iubire,cata disperare,
Multa nebunie intr-un vis de vis,
Am fentat destinul in exagerare,
Mituind pacatul pan` l-am compromis.

Tu ai o veriga pe un trist de deget,
A coclit sarmana, parca-i din cersit,
Sa o scoti ti-e teama...esti inca in preget,
Dar ne vrem in taina fara de sfarsit...

Hai sa prindem lantul...tine-ma de mana,
Tu sterge rugina, eu ma fac belciug,
Uita cearta noastra pentru o saptamana,
Nu mai e scapare...tot ardem pe rug.


marți, 25 iunie 2013

Murind,parfum de roza

Cum sa primesc cand nu mai pot sa dau,
cand simt izvoarele adanci cum seaca
iar timpul rodniciei sta sa treaca
si,desi slaba,nu vreau sa ma predau?

Incerc sa sap fantana mai adanc,
sa dau de apa sufletului,vie,
nadejdea adormita sa invie,
sa-ncalec iar cu visul la oblanc.

Sa cant de bucurie,sa suspin
in cele patru zari si la rascruce.
Imi prinde vantul cantul si mi-l duce...
Murind,parfum de roza langa spin-

marți, 14 mai 2013

Oricum ar fi !

       " Îşi privi ceasul,un Chopard de o mie cinci sute de dolari.Îi plăceau lucrurile de calitate; n-avea vicii costisitoare ,trăia cumpătat, cu frână organică, iar în viaţa lui nu existau persoane dragi pentru care să-şi ajusteze bugetul.
        Şi poate că cel mai mult îndepărta, ridicând în juru-i ziduri de gheaţă,această politeţe desăvârşită şi despre care presimţeai că nu are nimic de-a face cu respectul faţă de semeni, ţinând doar de o educaţie strictă şi privilegiată.Or, oamenii digeră cu greu superioritatea de castă şi, în prezenţa unor astfel de exemplare, se simt vag îngrijoraţi.Nelinişteşte ceea ce nu înţelegi,mai ales când intuieşti că acel ceva e de o clasă şi de o calitate la care nu ai acces.
         Îi spuneam că e extraordinar şi cel puţin în această privinţă nimeni nu putea nimeri mai bine.Foarte înalt,suplu,excesiv de blond - increrdibil de blond în peisajul uman înconjurător - ochi excesiv de albaştri, excesiv de bine şi de convenţional îmbrăcat,la volanul maşinii sale sugera prototipul de aristocrat englez aşa cum dăinuie el în imaginaţia celor mai mulţi dintre noi.Pentru un regizor,abordând un eventual film cu faună din zonă,dacă nu i-ar fi fost frică de şabloane, ar fi constituit o găselniţă extraordinară,greu de nimerit chiar printre distinşii Bucureştiului.
         -Ce caută ăsta pe aici,domnule?!se mirau toţi,Bani are,moacă are,succes la dame are!L-am văzut doar cu amazoane,ultima oară la Poiana Braşov.Trăsnet gagica! Semăna cu aia, Eva Herzigova,ştia schi,nu jucărie,a lor era lumea! seara au făcut senzaţie în bar.El în smoking,zâna, din creştet până-n tălpi, numai perle şi sclipiciuri! Doar dacă te uitai la ei şi ziceai că eşti în Beverly Hills! "

luni, 13 mai 2013

Câteva feluri de pustiu

Pustiul de nisip, pustiu de ape
Pustiu care pe nimeni să n-adape
Pustiul sec din nopţile întinse
Pustiul vast al şesurilor ninse
Pustiul care bântuie visarea
Pustiu-taifun ce învrăjbeşte marea
Pustiul-vierme roade-nchipuirea
Pustiul-viscol ce îngheaţă firea
Pustiul negru al neîmplinirii
Pustiul complicat al devenirii
Pustiul sterp al dragostei cu ora
Pustiul simultan cu aurora
Pustiul inutilului ştiinţei
Pustiul descompunerii fiinţei
Pustiul dureros crescut în mine
Pustiul snob din ştaifuri şi hermine
Pustiul pur pustiu fără de care
Pustiul ar fi stare oarecare
Pustiul astei vieţi,aleasa sorţii
Pustiu ce varsă în pustiul morţii.